4 oct. 2016

Nunta din Romania

Am spus ca scriu si despre asta. Sper sa imi amintesc bine si de tot, caci daca nu stiati, sunt foarte uituca :)) Va asteapta o postare lunguta, dar am preferat sa scriu tot ceea ce imi amintesc, sa imi ramana ca si amintire. Caci multe detalii deja am uitat.

Casa bunicilor mei, din satul despre care va spuneam ca se afla la poalele muntelui Vladeasa, este o casa foarte mare. Acolo mereu au locuit bunicii mei, matusa mea si cei trei copii ai ei. De-a lungul anilor, verisorii mei au avut grija de casa, au reparat, construit, amenajat.. mereu au lucrat la ea. Avand loc, ne-am cazat cu totii la casa bunicilor. Noi, parintii, sora mea cu familia ei, si toti verisorii veniti de prin alte tari, orase, cu familiile lor la fel. Cine credeti ca s-a bucurat cel mai tare de faptul ca era toata familia adunata? Copiii :) 

Sambata dimineata la 5 m-am trezit, spre mirarea mea destul de repede, chiar inainte sa sune alarma. De la emotii. M-am imbracat bine ca era frig, mi-am luat geanta si am plecat. Mireasa si cealalta nasa au venit dupa mine si am pornit la Cluj. Pe drum am mai oprit sa cumparam cafea. Toate trei ne-am dus la acelasi salon, unul foarte bun din Cluj, se pare. Cat timp mireasa era la coafor, eu eram la machiat, iar cealalta nasa la fel, dar cu altcineva. Am spus in cealalta postare ca nu mi-a placut nimic din ce mi-au facut :)) Machiajul, in afara sprancenelor, a fost ok. Femeia era chiar simpatica, mi-a spus ca am ochi frumosi si ca stau foarte dreapta si asta e foarte elegant si femenin. A spus ca am sprancene urate si mi-a explicat ea cum ar fi mai frumoase (avand in vedere moda din ziua de azi), dar dupa ce a facut proba si am vazut cum arata moda pe mine, am zis ca prefer sa le am ca intotdeauna. Nu s-a suparat nici ea, dar a insistat sa ma duc mai des la o cosmeticiana sa imi faca sprancenele. Apoi m-am dus la coafor. Parul meu e "special", nu sta nicicum. E prea drept, prea subtire, prea firav. Desi cautasem idei, nu gasisem nimic care sa ma multumeasca, asa ca i-am spus coaforului sa faca ce vrea, doar sa arete bine. Ceva bucle, ceva volum.. dar totusi simplu si natural. Ei bine, toata lumea mi-a laudat parul, dar mie nu mi-a placut deloc. Era prea voluminos, prea batrana ma vedeam. Dar nu aveam timp de stat ore acolo, asa ca nu puteam nici sa ii zic coaforului ca "nu imi place, fa-mi altceva" :)) Mireasa era si ea gata si ne-am dus dupa flori. Desi am fost tot pe fuga, parca timpul zbura.

Am ajuns in sfarsit acasa pe la 11:30. Mai trebuia sa mananc ceva, aveam stomacul gol, sa ma pregatesc si sa pregatesc bagajul cu haine de schimb. La 12 mirele trebuia sa vina dupa noi, nasii mari. Am apucat sa mananc doar o felie de paine cu ce era pe masa. Am pregatit bagajul cu tot ce aveam nevoie pentru ziua urmatoare, am pus si rochia de schimb pentru sala, m-am aranjat, sotul la fel, desi lui i-a fost mai usor :)) si mai aveam putin pana sa fim gata cand am auzit cum incepeau sa cante (strige) bunicutele satului. Mirele venea spre noi. Nu de foarte departe, ci din cealalta parte a casii. In timp ce starostele isi spunea poezia, noi am avut timp sa ne linistim. Asa e traditia, mirele merge dupa nasii mari mai intai, imi da mie buchetul de flori, starostele zice cateva cuvinte, se bea tuica, apoi se merge umbland dupa ceilalti nasi, nasii mici, unde la fel ii da buchetul nasei, iar se bea tuica, aceeasi poveste, si continuam umbland pana la casa miresei. Nasele il conduc pe mire, iar domnisoarele de onoare ii conduc pe nasi. Drumul parcurs nu a fost scurt, am avut mare noroc cu incaltamintea, desi tocul era foarte inalt, era si gros, ceea ce mi-a oferit stabilitate si comfort. Daca mergeam inainte nu era problema. Daca ma intorceam din drum, sau urcam sau coboram scari, trebuia sa am mare grija la rochie, caci e mai lunga in spate si era inevitabil sa nu calc pe ea. M-am impiedicat de vreo cateva ori, dar nimeni nu a observat :))

Ajunsi acasa la mireasa, a fost cam aceeasi poveste: starostele a vorbit mult, a facut parintii sa planga putin, apoi mirele i-a dat buchetul miresei, apoi s-a baut iar tuica, s-au facut poze, s-a baut visinata, si incet incet am pornit cu totii spre primarie. Pana acolo a trebuit sa mergem cu masinile, fiindca se afla in alt sat. Nasele cu mirele intr-o masina, iar mireasa cu nasii intr-alta. La primarie au spus "Da" amandoi, s-a semnat si apoi s-a baut tuica, normal :)) Dintre nasi am semnat eu si nasul mic. Apoi au urmat flori, orez si muzica, poze, imbratisari.. La 18 trebuia sa fim la biserica. Restul invitatilor au putut sa se odihneasca, sa manance si sa se pregateasca, in timp ce noi, mirii si ceilalti nasi ne-am dus intr-un satuc din munti sa facem poze (si fotograful, cel cu video, soferii si inca vreo cativa invitati au venit).

Timpul zbura, pe cand ne-am uitat la ceas am realizat ca era tarziu, si aveam sa ajungem tarziu la biserica. Si da, am ajuns tarziu la biserica :)) Dar nu a fost problema, mirii deja vorbira cu preotul despre asta. Nu mai stiu in ce ordine am intrat in biserica, caci eram stresata de timp. Stiu doar ca deja ne aflam cu totii in fata. Nasa mica - nasa mare (eu) - mireasa - mirele - nasul mare (sotul meu) - nasul mic. Eu credeam ca voi sta langa sotul meu, ca sa il ajut in caz de nevoie si sa ii traduc cate ceva, dar nu. Aveam mirii intre noi, deci era imposibil sa ma comunic cu el. Cealalta nasa nu se simtea prea bine si s-a tinut de mine tot timpul. I-au pus si scaun in spate sa se aseze. Si mie mi-au pus dar nu mi s-a parut apropiat sa ma asez, picioarele inca nu ma dureau atat de tare, simteam ca pot sa stau dreapta, si adevarul e ca nu mi s-a parut deloc lunga slujba. Au urmat lumanarile, apoi slujba de logodna in care mirii (cu ajutorul nasilor) au facut schimb de inelele de casatorie, apoi slujba de cununie, in care preotul (cu ajutorul nasilor) a pus coroanele pe capul mirilor, apoi preotul a oferit vin mirilor, si piscot -prima data lor si apoi nasilor. Aici fac paranteza ca sa va povestesc despre sotul meu. Eu nu aveam habar de ce se intampla la o cununie religioasa otrodoxa, deci nu i-am putut povesti sa stie si el. Dar nu a avut probleme, s-a descurcat de minune de fiecare data cand trebuia sa faca ceva, si preotul a avut rabdare cu el si a vorbit destul de clar incat sa se faca inteles de sotul meu. Singura problema a fost cu piscotul :)) Mirii au fost primii care au muscat, iar ei au trebuit sa muste de doua ori. Apoi au urmat nasii care trebuiau sa muste o singura data. Dar fiindca primul a fost sotul meu, acesta s-a gandit ca trebuie si el sa muste de doua ori, asa cum a vazut la miri :)) N-am avut cum sa ii spun, dar preotul a fost destul de rapid si a tras inapoi de piscot chiar inainte sa apuce sotul meu sa muste iar din el! A ramas cu gura in aer :)) A fost amuzant, chiar si preotul a zambit. Dar bine, am observat doar noi. Si poate se va vedea pe video :))) Mai tarziu am ocolit masa de trei ori, apoi mirii au trebuit sa puna mana pe Biblie pentru juramant, au sarutat Biblia si mainile nasilor.

Biserica e formidabila, am vrut neaparat sa v-o arat si voua, deci:
La iesirea din curtea bisericii ne-au intampinat cu un colac enorm, care era tinut sus in aer si noi trebuia sa trecem pe sub el, cred ca de vreo trei ori, pana cand cineva trebuia sa sparga acest colac cu mana pe capul nasului. Colacul apoi l-am mancat intre toti si era chiar bun, mai ales ca ne era si foame :))
De la Biserica ne-am dus catre sala, aceasta fiind intr-un sat tot din zona, la munte. Sunt locuri incredibile si va spun sincer ca prefer astfel de nunti decat la oras :) Ajunsi la sala, am facut poze cu mirii, pana ce au intrat toti invitatii. Apoi am intrat si noi. Intrarea a fost frumoasa si ne-a impresionat sa vedem din fata cum toata sala plina ne aplauda. Nici nu mai stiu de cati ani nu am mai avut atata public :)) Cred ca ultima data cand am stat in fata la atatea persoane a fost cand eram mica si cantam in cor (am cantat si la teatru). Apoi am ciocnit cu putina sampanie, dupa care mirii au spart paharele lor intr-un cosulet dragut. De aici incolo deja incep sa amestec ordinea cronologica a intamplarilor, asa ca voi face un rezum (era si timpul). Dansul mirilor a iesit foarte bine, dupa care am dansat si nasii, apoi a venit toata lumea la dans. Mancarea a fost buna, desi nu imi mai amintesc ce am mancat. Ne era foame :) Dupa vreo ora, cred, m-am dus la pensiunea de langa, la care aveam sa dormim in noaptea aceea, si m-am schimbat de rochie. Prima, cea rosie, e mai lunga in spate, plus ca are cateva straturi, asa ca nu puteam dansa cu ea. M-am imbracat cu o rochie negru cu auriu, tot lunga si asta, si mi-am schimbat si incaltamintea. Apoi am tot putut dansa. S-a furat mireasa, apoi si mirele. In ambele cazuri s-au pus pedepse hotilor si nasilor. Cand s-a furat mirele, "hoata" ne-a pus pe nase sa dansam tiganeste. Clar ca nu aveam habar, dar am imitat-o pe cealalta nasa :)) nici ea nu stiu daca stia, dar in fine, noi am dansat cum am putut mai tiganeste :)) Am uitat sa spun ca pe drum, umbland prin sat, am avut parte si de copii care ne-au taiat drumul (cu o ata), carora nasii au trebuit sa le deie bani ca sa deschida iar drumul sa putem trece. Si revenind la sala, i-au furat papucii miresei. Fiecare nas a trebuit sa plateasca cate un copil pentru a putea recupera pantoful. Mai demult copiii primeau prajituri, dar mai nou toti cer bani. A mai fost si tortul, pe langa care au venit si doua torturi mici, unul pentru fiecare pereche de nas, pe care l-am mancat impreuna cu familia in ziua in care am plecat din sat. Tortul era mare si frumos, dar doar partea de sus, din care au taiat mirii, era adevarat. Invitatilor li s-au dat niste prajituri individuale, ceva cu ciocolata. Acolo deja nu imi mai era foame, cred ca doar am gustat din ea. Starostele s-a deghizat in femeie in haine traditionale si a urmat dansul (horea) gainii. Gaina era din plastic, avea doar cateva fructe imprejur, si sincera sa fiu, nu foarte multe am inteles din cantec, doar stiu ca a fost foaaaarte lung. Am citit la Laura despre aceasta traditie cateva zile in urma, nu stiam ca exista, cu atat mai putin semnificatia obiceiului. Aici lumea a ras, dar cred ca mai mult de spectacolul oferit de staroste :) Pe la ora 4-5 dimineata s-au servit sarmale si alte bunataturi din care nici nu am gustat, caci nu imi era foame. Lumea a inceput sa plece si ramaneam din ce in ce mai putini.

La sfarsit ne-am dus mirii si nasii catre pensiune, cu cateva beri cu noi, sa mai stam in povesti pana ce rezistam, dar ne-am dat seama ca mai ramasese o ultima traditie: mirii trebuiau sa numere banii impreuna cu nasii in noaptea nuntii. Asta ne-a tinut vreo doua ore bune, intre numarat, separat, scris in caiet, calculat, deschis ochii bine, caci deja adormeam... :)) Pe la ora 7 am terminat, am mai stat putin in povesti, si cred ca era in jur de 8 cand ne-am culcat. La 10 ne-am trezit :))) Nici nu stiu cum am putut sa dorm doar 2 ore. Ne-am intalnit cu totii jos la cafea, si apoi ne-am pus pe treaba. A trebuit sa adunam tot ce a ramas in plus de la nunta: aperitive, prajituri, bauturi, mancaruri, flori.. Toate astea apoi s-au impartit la familia miresei si a mirelui.

Nu am fost la foarte multe nunti ortodoxe in viata mea (imi vine in cap doar una, a verisoarei mele) asa ca nu cunosc obiceiurile. Nu ca as cunoaste mai bine obiceiurile de la nuntile catolice, in Romania si in Spania traditiile sunt diferite. Pe langa religie, mai depinde si de zona, de oameni, de preferinte. Daca ar fi sa ma casatoresc in Romania (intentia o am), nunta mea nu ar avea nicio legatura cu asta la care am fost. Nici finii nostri nu erau foarte incantati cu tot felul de traditii, dar e greu sa te opui obiceiurilor intr-un sat. Nu am nimic impotriva traditiilor, nunta a fost chiar frumoasa si reusita. Doar ca eu vreau simplu, natural si cat mai relaxat posibil :)

Am purtat lantisorul meu de aur preferat la gat, verigheta, cercei de aur cu pietricele, si o bratara primita de la sotul meu (lola and grace). Geanta plic si sandalele au fost aurii. Toate s-au asortat cu rochia rosie si si cu cea neagra de la sala.
Multumesc pentru rabdare! Mi-a luat cateva zile sa termin postarea, plus ca am fost plecati in weekend.

Mi-ar placea sa stiu daca si pe la voi sunt asa nuntile, sau daca aveti/ati vazut alte traditii. 

Va pup cu drag!

21 comentarios:

  1. Aşa ştiu şi eu că pe la ţară sunt multe obiceiuri la nunţi care se păstrează şi-n ziua de azi, dar la oraş nunţile sunt cu totul altfel, mult mai simple, naşii şi finii se înteleg cum să facă să le fie mai uşor din toate punctele de vedere. Unii se întâlnesc direct la primărie respectiv la biserică. Fiecare e liber să aleagă asa cum ii place sau cum îi e mai uşor ca să evite oboseala. La restaurant invitaţii sunt primiti cu şampanie şi pişcoturi, li se arată unde vor sta la masă, sosesc imediat farfuriile cu aperitive sau sunt deja puse pe masă. În scurt timp are loc dansul mirilor apoi intră la dans naşii, urmează părinţii mirilor şi apoi invitaţii. De aici încolo se aduc la masă următoarele feluri de mâncare, se bea şi se dansează. La unele nunţi se fură mireasa şi ginerele la altele nu, depinde dacă mirii vor acest lucru sau dacă la nunta respectivă sunt persoane dispuse/interesate să facă acest lucru. Mai e şi aruncatul buchetului de către mireasă spre grupul de fete nemăritate, cine îl prinde mai primeşte de la mireasă voalul şi coroniţa ca să fie cu noroc să se mărite cât mai curând. Mireasa primeşte de la naşă o eşarfă frumoasă şi elegantă nu un batic cum e de fapt în obicei ! Spre final, pe întuneric, cu muzică de "La Mulţi Ani" se aduce tortul mirilor împodobit cu artificii arzând, se taie de către miri şi ospătarii aduc din nou pahare pline cu şampanie şi câte o porţie de tort pentru invitaţi.

    Chiar aşa, biserica e formidabilă ! Bijuteriile pe care le-ai purtat sunt deosebite, să le porti în continuare cu multă plăcere ! Am vrut să-mi fac/cumpăr şi eu un medalion ca al tău dar am rămas doar cu intenţia !

    Să vă trăiască finii şi să vă bucuraţi împreună de realizările voastre din viată !

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Cat de bine si frumos ai rezumat o nunta! Am uitat sa spun de buchet. Aici mireasa a preparat un buchetel mai mic de flori pe care sa il arunce, fiindca a vrut sa pastreze buchetul ei. De esarfa/batic nu am auzit. Tortul avea artificii, da. Dar ce m-a surprins mai tare a fost ca dupa apertitive si dupa ciorba, felul doi l-au adus tot asa cu artificii, muzica si spectacol. Nu ma asteptam.
      Ma bucur ca ti-au placut bijuteriile, imi sunt foarte dragi si mie.
      Multumesc mult de urari!!

      Eliminar
  2. Da' ați avut ceva activitate!

    ResponderEliminar
  3. :) Sa traiti fericiti si sa va bucurati de fini!

    ResponderEliminar
  4. Ce traditii faine. In zona din care provin eu difera. Vorba aia, cate bordee, atatea obicee. Multa sanatate, fericire si tot binele din lume :* Mi-a placut foarte mult sa citesc postarea asta. P.S. Mergeau mai multe poze :)

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Multumesc mult! Inca nu avem pozele de la nunta iar eu nu am facut absolut niciuna! Am cateva de la cumnatul meu, dar n-am gasit nimic interesant pentru blog.

      Eliminar
  5. am citit cu mult entuziasm postarea - interesante tradiţii ! mi te-am imaginat, ai fost o naşă specială ! să trăiţi fericiţi !

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Multumesc tare mult, draga prietena!

      Eliminar
  6. Ce descriere amanuntita si frumoasa. Impreuna cu pozele pe care le-ati facut, sigur nu ai cum sa uiti aceste amintiri frumoase.
    Biserica este intr-adevar deosebita! Imi plac constructiile din piatra mult de tot.
    O saptamana dupa dorinta, draga Evelyn!

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Poate prea amanuntita, nu-i asa? :) Abia astept sa vad video si pozele de la nunta!!
      Bunicul meu era mester pietrar, foarte cunoscut prin acele locuri. Era plina curtea din spate cu pietre lucrate de el. La casa, in sat.. oriunde privesc si vad piatra asta albastruie/neagra, imi amintesc cu drag de bunicul meu.
      Weekend minunat!!

      Eliminar
  7. biserica e superba! rupta din basm!
    Cu traditiile si superstiile - mie nu imi plac. Eu asociez nunta religioasa cu simbolul crestin, celelalte nu isi au locul ca vin din pre-credintele agrare ale dacilor(si nu numai): apa, painea (graul), etc. Ma amuza ca atatia ani de crestinism si nu au putut scoate superstitiile din roman :D

    (dar eu vreau poze cu rochiile tale :D ).

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Vai, sa stii ca am pus! Am pus o poza in care eram eu si sotul. Dupa vreo doua ore am sters-o :)) M-am simtit ciudat, prea expusa :)

      Eliminar
  8. Si mie imi place simplitatea cladirii bisericii: modestie si.. rezistenta inspira.
    Fain de tot!
    Am fost la o multime de nunti, dar toate "la oras" - cu exceptia uneiea, intr-un sat din sud (dar eram prea mica si neinteresata de traditii pentru a-mi aminti ceva). Si "nasa de nunta" nu am fost vreodata, dar am fost in "alai" cand s-a mers dupa mire sau dupa mireasa.
    Imi plac nuntile - n-am mai fost la vreuna de curand pentru ca mai toti din neam si anturaj sunt casatoriti sau nu au de gand sa se (mai) casatoreasca. :) Dar vin din urma "tinerii" - si o sa incepem iar sa mergem la nunti! :))
    Mie nu-mi plac nuntile unde se striga darul... Am fost doar la doua de gen si de fiecare data am iesit din sala, lasand pe altcineva sa dea darul din partea noastra.
    Imi plac bijuteriile tale. :) Cred ca rochiile au fost deosebite; chiar daca nu mi le pot imagina prea bine din descriere o afirm in baza a ceea ce am mai aflat despre tine pe blog: esti o fata fina, cu stil. :)
    Cred ca a fost o nunta faina! Sa fiti fericiti cu totii!
    Pupici!

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Cum adica se striga darul?! De asta nu am auzit. Aici, cand lumea pleca, pur si simplu isi luau ramas bun de la miri si le dadeau pliculetul cu bani, care mergea direct in cutie, fara a fi deschis acolo. Dar daca tot vorbim despre asta, in postare nu am spus, dar traditia cu numaratul banilor nu mi-a placut chiar deloc. De fapt m-am simtit chiar urat. Au fost oameni care nu si-au permis sa ofere prea multi bani, si cred ca ar fi fost indeajuns sa stie asta doar mirii, nu si inca alte patru persoane.
      Ma bucur ca iti plac bijuteriile, rochia a fost si ea vizibila vreo doua ore la aceasta postare pana am sters-o.. :)) Ma bucura enorm sa stiu ca gandesti asa frumos despre mine.
      Te pup cu drag!

      Eliminar
  9. Eu intentionez sa am nunta la anul dar m-ai speriat cu descrierea nuntii :)) Si eu la fel ca tine prefer o nunta simpla, nu am de gand sa fac absolut nici o traditie, doar biserica si restaurant. Multe dintre traditii nu le inteleg, mai ales aia cu numaratul banilor si cu scrierea pe caiet :)) am mai intalnit-o anul asta la o nunta si la fel nu am inteles-o. La fel si asta cu nasul mic si nasul mare, initial ma gandisem si eu la 2 randuri de nasi dar apoi am renuntat pentru ca nu am stiut care sa fie mici si care mari :)) Hai ca mi-ai dat de gandit :))

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Vai, nu te speria! A fost nunta la tara, nicio legatura cu o nunta la oras. Plus ca tu decizi cum vrei sa fie nunta ta. Daca nu vrei traditii, nu le vei avea :) Doar sa vorbesti cu cei din jur, sa stie. Nu cumva sa te trezesti si tu ca-ti vine la restaurant cu gaina :)) Traditia cu numaratul banilor mi se pare cea mai mare prostie, nici macar nu stiu de ce se face asa. Asta cu nasii e usor. Mirele alege o pereche de nasi, iar acestia vor fi nasii mari, iar nasii alesi de mireasa vor fi cei mici. E idee buna intr-un fel ca fiecare sa-si aleaga perechea de nasi, uneori e greu sa gasesti o singura pereche, pe placul amandurora. Deci ai nunta la anul? Felicitaaaaari :D

      Eliminar
  10. Sa va traiasca finii! Noi nunta am facut-o simpla de tot, fara sa ne ia cu muzica si alai de acasa, fara hora in mijlocul strazii, fara turta (colac) rupta deasupra capului si fara clanxoane :)))

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Multumesc mult, Claudia! Sigur ati avut o nunta formidabila :)

      Eliminar
  11. Uuuu, ce norocoasă am fost ! eu am văzut rochia rosie, Evelin era extrem de elegantă îmbrăcată cu ea şi, împreună cu soţul ei au format o pereche foarte frumoasă, lumea de pe acolo a avut ce să admire iar finii lor cred că sunt fericiţi cu aşa naşi tineri şi frumoşi !

    ResponderEliminar
    Respuestas
    1. Daaa, cred ca ai fost singura! Am sters-o cam dupa vreo doua ore, cred. Multumesc foarte, foarte mult! :)

      Eliminar