Plante de interior

 De cand ne-am mutat la noul apartament, in fiecare primavara plantez flori pe teresa. Deci am facut-o de 4 ori pana acum. Am trei ghivece destul de incapatoare si lungi, si in fiecare an am incercat flori diferite. La plantat mereu am avut ajutor, ba pe mama ba pe verisorul meu. Mai greu e sa scot ghiveciurile, nu neaparat plantatul in sine. Florile de pe terasa nu supravietuiesc iernii, si nici nu am cum sa le bag in casa. Dar nu despre ele este vorba aici, ci despre cele de interior. Le detaliez si le spun povestea (in caz ca au) in cele ce urmeaza. Apropo, voi scrie numele fiecareia asa cum apare pe eticheta, poate la unele mai trebuie sa caut fiindca numele e scris in germana. Daca stiti si alte denumiri la aceste flori, sa imi spuneti. 

Atasez si poze, cu mentiunea ca inca nu am cumparat ghivece noi, doar le-am pus cate o farfurie dedesubt. Poate am drum zilele astea pana la Ikea sa cumpar, desi sunt putin cam trista fiindca cele care imi placeau nu se mai fac... Asadar, incepem!

1. Pilea peperomioides (planta banilor chinezeasca) [stanga]

Am inteles ca aceasta se uda moderat spre rar si ca nu ii place soarele direct. Imi place tare mult si partea cea mai buna este ca nu este otravitoare, deci este sigura pentru animalute. Pot sa o las oriunde in casa fara sa imi fac probleme pentru pisica mea. 

2. Clorophytum comosum (planta paianjen) [dreapta]

Si aceasta planta este sigura pentru animale, desi am de gand sa o pun undeva mai la inaltime ca sa poata sa creasca in jos. Uitati, la ghivecul acesta ma refeream ca nu il mai gasesc de vanzare in Ikea. 

Planta asta o am din primavara-vara, nu mai stiu exact cand am cumparat-o, dar stiu ca era minuscula. O cumparasem cu inca alte doua care nu au supravietuit. Asteia ii merge tare bine si datorita ei am decis sa mai cumpar cateva plante de interior - si asa m-am ales cu inca 5! :)

Desi e pet-friendly, pisica mea nu a avut nicio treaba cu ea. Nu a ros frunzele, nu nimic. Dar e bine sa nu riscam si sa nu lasam plante toxice la indemana animalelor. 

De asemenea, nu vrea prea multa apa, in niciun caz soare direct, si prefera zonele cu o umiditate mai ridicata. 

3. Asparagus sprengeri 

Asparagus are multe specii si varietati. Eu de mult timp mi-am dorit-o pe asta, fiindca o aveam si cand eram mica si imi trezeste amintiri. As fi luat si alte varietati pentru ca sunt superbe, dar fiind o planta toxica pentru animale, am zis sa nu exagerez. Ii place lumina, dar nu cea directa, iar in ceea ce priveste udarea, aceasta trebuie sa fie moderata. De evitat stagnarea apei in farfurie, in general cam la toate plantele din cate am observat. De evitat si soarele direct, altfel acesta ii va arde frunzulitele. Va fi plasata undeva la inaltime, sa nu ajunga pisica la ea. 

4. Muehlenbeckia complexa (parul fecioarei)

Asta nu eu am ales-o dar e draguta. Problema mea este ca e o planta taratoare, nu curgatoare, deci nu prea stiu unde sa o pun astfel incat sa se vada in toata splendoarea ei. La inaltime nu se vede mai deloc. Nu are nevoie neaparat de multa lumina, nici de umiditate prea mare, trebuie sa fim atenti doar la pamantul ei, ca acesta sa fie mereu umed. Sau cel putin sa nu il lasam uscat mult timp. 

Nu am gasit daca e toxica sau nu pentru animale. In caietel am notat ca nu, dar am dubii. Nu stiu de unde am scos informatia... E singura planta pe care inca nu stiu unde sa o pun si ce sa fac cu ea. 

5. Adiantum raddianum 

Din familia ferigilor, mai e numita si "Parul Maicii Domnului" sau "Parul fetei". Ea este originara din Brazilia asa ca ii place umiditatea. La fel ca celelalte, nu tolereaza soarele direct, ba chiar ii place si la umbra. Am si citit ca nu ii place sa fie mutata de multe ori. Va merge tot undeva pe sus, dat fiind ca e putin toxica pentru animale. 

6. Adiantum Bronze Venus

Si asta tot o feriga este. Nu am gasit daca este toxica pentru animale sau nu, desi in general ferigile nu sunt pet-friendly. Asa ca pana nu aflu mai multe, o voi tine departe de pisica. 

Caracteristicile ii sunt cam la fel cu feriga anterioara in ceea ce priveste umiditatea aerului, lumina, udarea. Am citit ca frunzele noi ar avea culoarea bronzului, de aceea si acest nume, dar eu inca nu am apucat sa vad asta. Creste putin cam in toate partile, desi poate in poza nu se observa asta :)

Am mai citit despre ea ca este foarte rezistenta si buna de avut in casa. Eu abia astept sa ii vad frunzele de culoarea bronzului!

7. Dypsis lutescens

Este o planta tropicala, originara din Madagascar. Ii place humiditatea si nu ii place lumina directa. Eu de cand am mutat-o intr-un loc mai intunecat, parca ii merge mai bine. Nu are nevoie de prea multa apa, e usor de ingrijit. 

Planta asta am luat-o cand ne-am mutat in noul apartament, deci are vreo 4 ani. Nu mereu i-a mers excelent, dar recunosc ca a fost din vina mea. Acum parca isi revine. 

La inceput, pisica se juca cu ea si o rontaia. Partea buna este ca planta nu este toxica, de aceea am si luat-o pe asta, altfel voiam o monstera. De cand am mutat-o, pisica nu prea o mai baga in seama. Eu ma bucur ca nu a murit si a tinut atatia ani. Sper ca si celorlalte mai noi sa le mearga bine, eu imi voi da silinta. 

__________________

Cam atat despre plantele mele de interior. Tin sa mentionez totusi ca mai am o iedera pe terasa, plantata de mama la intamplare, dar careia se pare ca ii merge chiar bine! Face frunzulite noi tot timpul si a crescut destul de mult. A fost furtuna zilele trecute si a cazut, dar in continuare pare ca ii merge bine. 

:)

Supa de chimen

 Salut :)

Probabil nu o sa va surprind cu nimic nou. Tocmai ce am dat un google si e plin de tot felul de retete de supe de chimen. Oi fi eu ultima in a afla de aceasta supa....

Cert e ca pana anul trecut eu ii spuneam "ceai de chimen", fiindca la mine acasa se facea exact ca un ceai care apoi se bea dintr-o ceasca. Eventual ii mai puneam putin piper, eu fiind amatoare de picant in general. Mie nu imi plac deloc ceaiurile. Dar asta de chimen da, pentru ca e sarat si piperat. 

Mai tarziu am integrat ceapa tocata marunt si prajita inainte de a face ceaiul de chimen. Dar tot la fel, beam dintr-o ceasca, fiind ceapa foarte marunt taiata si nu ma deranja. Ba chiar pentru mine a fost un "upgrade". 

Dar mai nou, am invatat alta reteta! Asta datorita sorei mele. Vorbind cu ea la telefon mi-a povestit cum a imbunatatit ceaiul de chimen astfel incat i-a iesit o supa, pe care o poate manca cu lingura. Mi s-a parut interesant, am si incercat, mi-a iesit, si de atunci ador aceasta supa atat de usor si rapid de facut si atat de gustoasa!

Va transmit si voua, in caz ca nu stiati de ea, la fel ca mine. Pe google gasiti o gramada de alte retete, care cred ca si alea sunt super bune, asa ca daca va place chimenul, va recomand sa cautati. In cazul meu, e foarte simpla.

Am curatat si taiat marunt o ceapa mare, am curatat si razalit 3 morcovi mici. Fiind singurele verdeturi in supa, am pus sa fie!Morcovul razalit se va fierbe mai repede decat daca il taiati. Spun asta deoarece eu in general prefer sa il tai felii. Dar pentru a avea supa gata repede, e preferabil ca morcovul sa fie razalit. 

Ceapa si morcovii ii punem la calit in putin ulei, cu putina sare. 

Pregatim si semintele de chimen.

Apoi punem apa fierbinte peste verdeturi, si ulterior si chimenul. Deja vedem ca a prins o culoare frumoasa portocalie de la morcov. 

Cand supa fierbe, punem si taieteii. Eu am gasit acestia care se aseamana destul de mult cu ce mancam de mica. Nu faceti ca mine, si nu puneti prea multi taietei :))

Cam asa arata supa, e efectiv doar ceapa, morcovi, taietei si gust tare de chimen. E ideala daca tineti post, daca vreti o supa fierbinte in foarte putin timp, sau daca va place gustul de chimen. In loc de sare am adaugat putina vegeta. Cred ca la fel de bine puteti sa le puneti toate la fiert daca nu vreti sa prajiti nimic in ulei. 

Eu am adaugat piper, si... pofta buna!

Sunt tare curioasa daca stiati de supa aceasta. Sau, daca obisnuiati sa beti ceai de chimen la fel ca mine. 

Ne mai auzim. Am cumparat cateva plante de interior in ultimul timp si mi-ar placea sa le pun si aici. 

:)

Septembrie

Emoţie de toamnă
(Nichita Stănescu)

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.


In fiecare an este primul lucru care imi vine in cap cand ma gandesc la toamna. Probabil e poezia mea preferata, in orice caz e pe acolo, in top. Sunt multe poezii care imi plac. Poezia imi aminteste de tata. In tinerete, tata ii trimitea scrisori mamei mele, si adesea ii scria poezii. 

Am primit cadou de la parintii mei un caiet plin de poezii alese si scrise de ei. Pretuiesc mult acel caiet, mai ales de cand tata nu este cu noi. Intr-un an am vrut sa citesc din el si nu il gaseam nicidecum. Am cautat disperata in toata casa pana l-am gasit, apoi m-am linistit. L-am pus bine, nu cumva sa il mai pierd vreodata. Ata de bine incat acum nu il mai gasesc :) De vreo doua zile sunt in cautare, wish me luck! Trebuie sa fie pe undeva, dar se pare ca l-am ascuns bine. Si voi faceti la fel? 

O toamna minunata tuturor celor care apuca sa citeasca aceste randuri!